Tot ce trebuie să știi despre recesiune

Recesiunea este, pe scurt, o perioadă de timp marcată de declin economic, reflectând o scădere a producției, reducerea investițiilor și stagnarea afacerilor. Deși o recesiune este mai puțin gravă decât o criză economică sau o depresiune, înțelegerea acesteia este crucială pentru a naviga prin provocările economice contemporane. În acest articol, vom explora conceptul de recesiune, factorii care contribuie la aceasta și strategii de pregătire. Să începem!

Ce este o recesiune?

Într-o recesiune, economia se restrânge, ceea ce înseamnă că producția economică scade, investițiile sunt reduse, afacerile stagnează temporar, iar șomajul crește și, ca urmare a tuturor acestor factori, consumul scade. Cu alte cuvinte, recesiunea are un impact negativ asupra PIB-ului, ratei ocupării forței de muncă și câștigurilor comerciale. Pentru cetățeni, asta înseamnă că perspectivele de angajare sunt în scădere. Mulți își pot pierde locul de muncă actual din motive de producție, și în același timp, căutarea unui loc de muncă nou poate fi mai dificilă decât înainte.

Cu toate acestea, nu toată lumea este afectată în mod egal de recesiune. În funcție de sectorul cel mai afectat de recesiune, consecințele diferă. Unele companii pot trece cu bine printr-o astfel de perioadă, în timp ce altele pot sfârși în insolvență.

Ce înseamnă o recesiune pentru România?

Termenii recesiune și depresiune nu trebuie confundați unul cu celălalt. Depresiunea nu are o definiție oficială în momentul de față, însă în termeni generali, depresiunea este atunci când PIB-ul înregistrează o scădere de peste 10%, adică este o recesiune severă care durează o perioadă mai lungă de timp.

Putem observa o creștere semnificativă a prețurilor la energie, alimente și carburanți, ceea ce îngrijorează mulți oameni. Experții sunt de acord – economia românească este în prezent amenințată de o recesiune. Cât de gravă o să fie declinul economic este încă incert. Pe de-o parte, există încă posibilitatea de a evita recesiunea. Încheierea războiului între Rusia și Ucraina cu siguranță ar avea un impact pozitiv asupra declinului economic și asupra creșterii prețurilor cu care ne confruntăm. Cu toate acestea, viitorul este imprevizibil, ceea ce aduce multă îngrijorare și nesiguranță în rândul populației.

Stăpânește acești termeni pentru a înțelege mai bine recesiunea

• Inflația se referă la creșterea procentuală a prețurilor de consum într-o perioadă de referință. Practic, inflația reprezintă procentul cu care prețurile scad sau cresc într-o perioadă definită de timp. Pentru exemplificare, nivelul prețului din luna curentă este comparat cu nivelul prețului din aceeași lună din anul precedent. Într-o economie de piață, prețurile sunt în continuă schimbare. Unele bunuri și servicii vor deveni mai scumpe, altele vor deveni mai ieftine. Atunci când se calculează rata inflației, produsele cu prețuri mai mari au mai multă greutate. Prin urmare, prețurile la combustibil și energie electrică au un impact mai mare asupra inflației decât, de exemplu, prețul zahărului.

• Puterea de cumpărare este un termen economic care măsoară capacitatea unei persoane de a folosi activele de care dispune pentru a cumpăra bunuri și servicii. În timpul inflației extreme, puterea de cumpărare tinde să scadă pentru că prețurile mărfurilor cresc, iar salariile nu cresc în aceeași măsură sau deloc. La nivel guvernamental, puterea de cumpărare este folosită, printre altele, ca indicator pentru planificarea politicii financiare, sociale și regionale.

• Termenul brut se referă la suma sau valoarea înainte de deduceri, în timp ce net se referă la suma sau valoarea după deduceri.

• Rata de ocupare a forței de muncă se referă la procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani care au un loc de muncă remunerat. În primul trimestru al anului 2022, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 62,4%, iar rata șomajului a fost de 6%, conform Institutului Național de Statistică.

• Produsul intern brut (PIB) este principalul indicator de măsurare a economiei unei țări. Acesta include valoarea producției totale de bunuri și servicii a unei țări, minus valoarea materiilor prime utilizate în aceeași perioadă de timp. Deoarece numărul de locuitori variază foarte mult de la o țară la alta, PIB-ul este adesea raportat pe cap de locuitor, astfel încât să poată fi comparat între țări. Prin urmare, este un concept cheie în domeniul social și economic, iar PIB-ul este folosit pentru a descrie dezvoltarea și dimensiunea economiei unei țări.

• Piața urs (Bear market) este opusul pieței taurului (Bull market) și este cel mai mare coșmar al unui investitor. În timpul pieței urs, prețurile acțiunilor fluctuează extrem de mult, iar situația poate dura de la câteva luni la câțiva ani. Din punct de vedere istoric, piețele urs sunt destul de rare, durând în medie un an.

Semnele recesiunii

De-a lungul timpului, au existat mulți factori declanșatori de recesiune, iar fiecare a fost rezultatul unor factori diferiți. Prin urmare, nu putem defini semnele unei recesiuni. Cu toate acestea, există câțiva factori care indică riscul unei recesiuni. Unul dintre cele mai clare semne este accelerarea inflației și, prin urmare, scăderea puterii de cumpărare, care are un impact direct asupra PIB-ului.

Potrivit Institutului Național de Statistică, inflația a ajuns la 15,1% în luna iulie a anului 2022. Rata inflației în zona euro a fost de 8,9%, cea mai mare inflație fiind în țările baltice, unde a fost de peste 20%. Băncile centrale au sarcina de a menține inflația sub control, adică de a atinge o rată de creștere maximă de 2%.

Creșterea prețurilor de consum este cauzată, în cea mai mare măsură, de criza energetică rezultată în urma conflictului din Ucraina. Prețurile energiei au crescut rapid, iar disponibilitatea energiei devine din ce în ce mai dificilă. Multe guverne încearcă să creeze pachete de sprijin pentru companiile energetice pentru a reduce creșterea prețurilor. În plus, țările investesc din ce în ce mai mult în aprovizionarea cu energie autonomă pentru a asigura accesul continuu la energie, iar UE s-a desprins complet de energia rusă.

Creșterea inflației încetinește creșterea atât în economia românească, cât și în întreaga Uniune Europeană. Perspectivele economice nu sunt tocmai pozitive, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în 2022, afectează economia într-un mod foarte negativ. Chiar și după încheierea războiului, este de așteptat ca creșterea economică să rămână scăzută în anii următori.

Întreprinderile comerciale sunt, de asemenea, afectate de inflație. Capacitatea și disponibilitatea lor de a investi au un impact direct asupra câștigurilor și, prin urmare, asupra prețurilor acțiunilor. Ultima piață urs de la Bursa de Valori din New York a durat mai bine de 6 luni, între octombrie 2007 și martie 2009, când indicele bursier a scăzut cu un total de 58%. Recuperarea de la o piață urs durează, în general, mai mult decât scăderea în sine. Așadar, investitorii trebuie să aibă foarte multă răbdare în timp ce așteaptă ca prețurile acțiunilor să crească din nou.

Ne putem pregăti pentru o recesiune?

O recesiune este rezultatul unui cumul de coincidențe, factori și evenimente care se află în afara controlului nostru. Incertitudinea economică îi determină pe oameni să economisească mai mult și să cheltuiască mai puțin. Dacă cheltuim mai puțin, economia noastră va crește mai lent, iar riscul de recesiune va fi cu atât mai mare. Inflația contribuie foarte mult la recesiune și este mai greu de controlat. Accelerarea inflației este afectată și de evenimentele globale, cum ar fi conflictul actual din Ucraina și criza intensificată a mărfurilor și a energiei care a rezultat din acest conflict.

Prin urmare, cel mai bun mod de a te pregăti pentru o recesiune este să fii chibzuit. Cel mai bine este să economisești suficienți bani pentru a-ți acoperi cheltuielile obișnuite timp de câteva luni. Astfel, îți poți plăti facturile, chiar dacă ajungi șomer. De asemenea, îți poți asigura propriile venituri, de exemplu, încheind o asigurare de șomaj.

Creșterea prețurilor la alimente, cauzată de inflație, are un impact direct asupra consumului și bugetelor gospodăriilor. Când inflația face ravagii, este o idee bună să revizuiești obiceiurile și să faci modificările necesare pentru a-ți asigura un buget lunar și un trai confortabil. Poți reduce consumul de energie electrică sau, de exemplu, poți consuma mai puțină cafea în timpul săptămânii? Poți reduce risipa de alimente în gospodărie? Chiar și schimbările mici pot avea un impact foarte benefic asupra cheltuielilor lunare.

Așadar, te poți pregăti pentru recesiune și pentru perioadele cu constrângeri financiare prin gestionarea mai bună a propriilor cheltuieli și prin luarea unor măsuri de siguranță, precum încheierea unor asigurări. Dacă criza financiară te-a luat prin surprindere și nu ai avut timp să te pregătești sau ai fost nevoit să îți folosești economiile, poate fi o idee bună să reevaluezi unele obiceiuri și cheltuieli, să reduci cheltuielile inutile sau impulsive pentru a trece mai ușor peste perioadele dificile. Din punct de vedere financiar, nu este indicat să eviți să cheltui în timpul recesiunii. Accentuăm faptul că achizițiile inutile și impulsive sunt cele care trebuie evitate. Acest lucru va contribui la menținerea roților economiei în mișcare, iar astfel, recesiunea va fi depășită mai repede.